Sinaia este un oraş în România, situat la poalele munţilor Bucegi şi cunoscut mai ales datorită importanţei sale turistice. Aici se află şi Castelul Peleş, fosta reşedinţă de vară a regelui Carol I.
Sinaia se află în judeţul Prahova, la circa 60 km nord-vest de Ploieşti şi la 50 km sud de Braşov. Amplasat într-o zonă muntoasă pe valea râului Prahova, altitudinea oraşului variază între 767 m şi 1.055 m. Beneficiind de un cadru natural pitoresc, Sinaia are statut de staţiune turistică şi balneo-climaterică.
Istoric
La 5 august 1866 principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, situată pe atunci în comuna Podul Neagului. Această comună îşi avea din 1833 reşedinţa la Buşteni. Un proces-verbal datat 1 decembrie 1874 atestă că reşedinta comunei Podul Neagului a fost mutată la Sinaia, care şi-a primit astfel numele în acel an (de la cel al Mănăstirii Sinaia, al cărei nume provine la rândul său de la cel al Muntelui Sinai). La 9 mai 1880 Sinaia a dobândit statutul de comună urbană şi cuprindea cătunele Izvor, Furnica şi Poiana Ţapului. Intravilanul oraşului Sinaia a fost astfel desprins din domeniul comunei Podul Neagului, care şi-a mutat reşedinţa la Comarnic.
Cultura
Printre reperele turistice importante se numără Castelul Peleş, Pelişorul, Mănăstirea Sinaia, Cazinoul Sinaia precum şi Casa Memorială “George Enescu”. La Sinaia s-au stins din viaţă importante personalităţi politice: regele Carol I, Ferdinand I, regina Maria a României, precum şi ministrul Ion Gh. Duca (asasinat în gara din Sinaia).
Personalităţi
- Mihai I, rege al României - Gabriel Badea-Păun
Agrement
Oraşul Sinaia oferă turiştilor numeroase posibilităti de practicare a sporturilor de iarnă.
Obiective Turistice
Ţinând cont că iarna acestui an (ce nu se arăta la început atât de fioroasă precum avea să devină a fost cum o ştiţi cu toţii, ne-am hotărât să dăm frâu liber dorinţei de a ne bucura de un pic de verdeaţă şi soare într-un peisaj montan, oarecum departe de zumzetul acestei lumi. Aşa încât, ne-am îndreptat atenţia către zona Bran, loc din care aveam să purcedem şi către oraşul Sinaia, cunoscut în principal pentru două dintre obiectivele turistice cu destulă notorietate: Castelul Peleş şi Pelişorul. Însă, probabil că ştiţi că în Sinaia mai aveţi de vizitat, pentru cine este interesat, şi alte obiective turistice demne de luat în seamă, şi anume: Mănăstirea Sinaia, Casinoul, Economatul şi corpul de gardă, Casa memorială George Enescu, Gările regale, Casa de vânătoare Foişor. Pentru a vă face o cât de mică impresie despre toate cele amintite, voi aşterne câteva cuvinte, exact aşa cum îmi vor veni în vărful penelului, despre fiecare dintre ele:
CASA MEMORIALĂ GEORGE ENESCU:
- este chiar casa în care, venind din turneele sale îndepărtate, George Enescu se bucura în linişte de peisajele unice ale Sinaiei. Această casă, numită de către marele maestru “Vila Luminiş”, a fost construită chiar de el, între anii 1923- 1926 din banii obţinuţi în urma prestaţiilor sale oferite publicului american de peste ocean. Mai târziu, ca o dovadă a generozităţii sale, G. Enescu donează proprietatea sa statului roman, pentru a fi oază de linişte şi inspiraţie pentru artiştii ce aveau să vină în urma sa.
Încă de cănd te îndrepţi către casă, pe o alee îngustă, şi o vezi de la o oarecare distanţă, îţi dai seama de una dintre marile calităţi ale artistului şi anume simplitatea (şi aici mă refer la acea simplitate care demonstrează şi pune în valoare şi mai bine inteligenţa şi valoarea deosebită a unui artist special în adevăratul sens al cuvântului), ceea ce se va confirma şi care te va însoţi pe tot parcursul vizitei şi în interiorul casei. La intrare te întâmpină impunător bustul marelui artist, sculptat si postat lângă un şir de brazi frumos aliniaţi şi o construcţie aparent de mari dimensiuni, însă de cum vei intra în casă, încă din hol, ţi se va dezvălui personalitatea marelui muzician (trecută, desigur, prin ochii mei) : adevărată pasiune pentru îmbogăţirea spiritului prin muzică, sensibilitate, distincţie şi ……... inimaginabil de multă modestie. Poate că este nepotrivit a-mi da eu cu părerea asupra a ceea ce am spus mai devreme, însă este exact ceea ce am intuit, ceea ce am simţit, păşind prin camerele de creaţie şi de odihnă ale casei sale. Dacă aţi vedea cât de generoase sunt spaţiile unde se lăsa inspirat de muzele ce-l înconjurau, dacă aţi putea atinge pianul ale cărui clape au fost atinse de degetele sale fine şi lungi, dacă aţi vedea cât de puţine obiecte decorative îi împodobeau casa şi… dacă aţi vedea cât de mic şi puţin mobilat îi era dormitorul, …. Doamne! , …… v-aţi da seama cât de vii şi adevărate sunt cuvintele sale: “ Simplitatea în viaţă este adevărata libertate”. Când intri în dormitorul său, nu te poţi opri măcar o clipă să nu te întrebi: “Oare eu după ce alerg în viaţa asta? ”. Da! Dormitorul marelui George Enescu era o cameră ce nu are mai mult de 2m pe 3m, mobilată cu un pat mic, fără “brizbrizuri” aşternut cu o cuvertură ţărănească, o carpetă pe perete, un dulap îngust şi ……… ei da, …... şi…. o fereastră către cer, către natură. Iar el ……. el era marele George Enescu!!! ………………... Ce mică m-am simţit!
Şi asemenea acestui dormitor, m-a impresionat o cameră la fel de mică, în care încăpeau doar o masă, 4 scaune şi, ……... probabil, …. gândurile, frământările artistului. Atât!
Desigur că pe lângă toate acestea, veţi mai putea vedea verandele, manuscrisul (în copie) al operei Oediph, multe scrisori şi aprecieri la adresa maestrului, poze ale marii sale iubiri, generos expuse în acest …… “loc de reculegere” aş spune eu.
În ceea ce priveşte organizarea muzeului, am apreciat dotarea acestuia cu audioghiduri care îţi sunt oferite la intrare şi care îţi explică tot ceea ce vizitezi în fiecare încăpere, inclusiv terasele. Taxa de intrare este de 6 lei/ persoană, iar taxa de fotografiat este de 30 lei/ aparat. Programul de vizitare este de marţi până duminică, orele 9, 00- 16, 00, iar bustul marelui artist vă aşteaptă generos, în faţa fostului său loc de tihnă şi creaţie. Cei sensibili la artă şi la valoare, la vechi, la ceea ce ar trebui să conteze cu adevărat, ... mergeţi acolo să vă bucuraţi sufletul şi, ... poate, ... să vă adresaţi vouă înşivă, ... anumite întrebări!
CASTELUL PELEŞ
Chiar dacă a devenit un loc de pelerinaj- ca să zic aşa- vizitat şi răsvizitat, eu nu cred că poţi spune că nu te vei mai duce încă o dată, ... şi încă o dată, să vezi, ... ce n-ai mai văzut: unul dintre cele mai impunătoare monumente ale Europei secolului XIX, construit pe vremea regelui Carol I al României, primul castel electrificat din Europa, pe sălile căruia aveau să se plimbe în voie regii României.
Acest monument arhitectural (3200 mp, 160 camere şi aproximativ 30 băi) te impresionează de când încă nu ai ajuns la el, de când începe să se întrezărescă semeţ printre copacii aleilor care te conduc la el, chemându-te într-un fel special către el, ... la întâlnirea cu el. Şi, ... sigur nu te va dezamăgi! Te va învălui, te va încânta, te va debusola, te va face să te întrebi unde ai nimerit, te va uimi, te va încurca, ... te va... ameţi, exact ca într-un carusel. Da! Toate acestea pe rând şi toate la un loc! Şi, ... nu ştiu, ... mă gândesc că a încerca să aştern ceva rânduri despre ceea ce am văzut, poate ar fi mai rău decât dacă nu aş scrie nimic şi m-aş opri aici. Ce aş putea să vă spun mai întâi? Să vă înşirui încăperile şi destinaţiile lor? , Să descriu anumite detalii? Pe care dintre ele? Să povestesc despre tablourile vizionate? , despre cum cad luminile şi umbrele într-un mod aproape magic pe orice obiect? , despre sculpturile şi dantelăriile inteminabile? , despre fineţea şi nenumăratele esenţe de lemn ale mobilierului? , despre culori? , despre inimaginabilele vitralii? , despre necruţătoarele arme? , despre şemineele ce îţi taie răsuflarea? , despre arcadele generoase? , despre semnele puterii? , despre medalii, monezi? , ... într-un cuvânt... despre lux şi grandoare? O, Doamne, am ameţit! NU! Nu pot! Nu vă supăraţi pe mine, dar, ... nu pot. Deci chiar n-am cum! Ar însemna să mă fac de râs- şi nu asta ar fi problema- ar însemna în primul rând să vă vitregesc de adevăratele trăiri pe care doar voi, şi numai voi, fiecare în parte, vă veţi putea bucura! Nu aş putea să vă uluiesc, aşa cum va face „el” când... veţi merge la întâlnirea cu el. Pot să vă spun doar atât: MERGEŢI LA ÎNTÂLNIREA CU CASTELUL PELEŞ şi nu vă va dezamagi aşa cum, probabil, am făcut-o eu!
Câteva detalii organizatorice: taxa parter- 20 ron/ pers; etajele 50 ron/ pers. ; taxă foto- 30 ron/ aparat; taxă filmare- 50 ron/ aparat. Pelişorul nu poate fi vizitat în perioada de iarnă decât în grupuri de 12 persoane şi cu programare prealabilă.
ECONOMATUL ŞI CORPUL DE GARDĂ
- o casă în stil Burg german, cu 52 de camere, ce adăpostea angajaţii curţii regale, care, acum, are destinaţia de hotel şi restaurant.
CASA DE VÂNĂTOARE FOIŞOR
- aici se găsesc 43 de camere, iar clădirea a fost terminată înaintea Castelului Peleş şi a găzduit mulţi regi ai României. Nu este vizitabilă, ci doar o puteţi viziona din afară.
MĂNĂSTIREA SINAIA
Mănăstirea este compusă din Biserica Mică, Biserica Mare, Muzeul Mănăstirii (unde veţi putea vedea obiecte de cult) şi mormântul lui Tache Ionescu. A avut rol de apărare şi de adăpost pentru credincioşi. Pe mine personal m-a impresionat clopotniţa, ce deţine un clopot în greutate de 1700 Kg, de asemenea, picturile din interiorul mănăstirii şi arhitectura clădirii unde îşi duc traiul monahal măicuţele.
Ce să vă mai spun? Vizitaţi şi GĂRILE REGALE (într-una dintre ele oprea în trecut şi am înţeles că şi astăzi mai opreşte vestitul Orient Expres), şi, dacă nu vă este greu, vizitaţi Mănăstirea Caraiman, ce se află în construcţie într-un loc ce sigur este binecuvântat de Dumnezeu (vă veţi convinge doar mergând acolo, sus, către cer).
În speranţa că am fost vreun pic de folos pentru unii dintre dumneavoastră, ... ce să vă urez, decât, să vă bucuraţi de clipe de neuitat, aşa cum am făcut şi eu, la rându-mi. Doamne ajută!
A! Am uitat să vă spun unde puteţi mânca foarte bine cu preţ rezonabil (noi am dat 50 lei şi am mâncat următorul meniu: 2 porţii de ciorbă de văcuţă, o porţie de şniţel din piept de pui foarte mare cu garnitură de cartofi ţărăneşti şi o porţie de pulpe de pui dezosate la grătar tot cu garnitură de cartofi ţărăneşti, un suc şi o apă- şi credeţi-mă că după porţia babană de ciorbă deja eram sătui, iar felul doi eu l-am luat la pachet), toate servite în timp destul de scurt, cu amabilitate, porţii chiar mari, iar restaurantul f. curat- este vorba despre restaurantul hotelului Regina.
Încă o dată, toate bune!
Share
Sinaia – poza de adybatranu, in Valea prahovei · 43.3KB